Si daca scriu articolul asta abia la o zi dupa premiera este pentru ca eu chiar am dat abort la everything, inclusiv la redactarea recenziei Black Mirror sezonul 6. Oops. Dar din proprie experienta, a meritat. Am savurat din plin un maraton de episoade care-s adevarate filme de lungmetraj ( o ora si jumatate much?), capodopere freakish si super creative si o frenezie de teme creepy si fascinante, asa cum sade bine unui serial disruptive, care rupe norma.
Doamne, am zis cat mi-a placut? Sunt deja in sevraj.
Black Mirror
Sezonul 6 ar putea fi considerat chiar un sezon 7, avand in vedere gluma ca pandemia a fost adevaratul sezon 6 IRL. Dar dincolo de treburi d-astea cu cifre care mie una nu prea-mi plac, trebuie sa mentionez niscaiva observatii:
Sezonul 6 este bestial si vine cu cateva noutati: are o nuanta mai psihologica decat celelalte, in sensul ca am simtit ca focusul cade de data asta pe latura emotionala si mai putin pe cea SF pe care o tot vedeam in sezoanele anterioare. Si-n acelasi timp, conceptul original de black mirror ca storytelling in jurul reflectiei pe un ecran inchis capata noi valente – tehnologia face un pas in spate pentru a permite prezenta unui narativ mai uman. Asta nu inseamna ca e mai putin fucked up. E cat se poate de fucked up si-n cel mai bun sens.
Apoi o alta treaba pe care o apreciez, inceputa deja din sezonul 5, este ca incep sa apara tot felul de chipuri super cunoscute, semn ca franciza se dezvolta si devine din ce in ce mai puternica. Prezenta Salmei Hayek in episodul 1 (care ramane si preferatul meu) a fost atat de spumoasa si oportuna, ca parca imi vine sa zic ca ar fi al doilea cel mai fain episod din serie dupa San Junipero, dupa parerea mea.
De fapt, vedetele au misunat intotdeauna in jurul seriei – intrebat in ce serie Netflix si-ar dori sa apara, Brad Pitt a spus intr-un interviu ca Black Mirror a fost singura optiune. Iar compania lui Robert Downey Jr. chiar a optat pentru achizitia drepturilor unui episod, “The entire history of you” cu intentia de a-l transforma intr-un film, insa treaba e incerta momentan.
Tata lu’ Black Mirror, Charlie Brooker, isi vede seria mai degraba ca pe o comedie neagra, dar este de parere ca, desi s-au adunat ceva episoade, nu este genul de serial la care sa faci binging. El spune ca experienta e similara cu cea in care esti lovit de masina. de cate ori esti lovit de o masina intr-o singura zi?
In incheiere, las un fun fact care nu are legatura cu noul sezon, dar mi s-a parut nice: tehnologia din San Junipero a fost prezisa de Ross din Friends, in ideea ca apna in 2030 va exista posibilitatea sa-ti uploadezi gandurile si amintirile in cloud.
Anyway, eu cred ca ai ceva de vazut, asa ca nu mai sta aici dupa mine. Deschide Netflix si immerse yourself into pure madness. O capodopera!