• Personaje principale: Bjorn Borg (Sverrir Gudnason) si John McEnroe (Shia LaBoeuf)
  • Regizor: Janus Metz Pedersen
  • Casa de distributie: Ro Image 2000
  • Durata: 100 minute
  • Lansare in Romania: 29 septembrie 2017

Sunt oameni care traiesc pentru succes insa aceasta presiune poate deveni coplesitoare. Iar in contextul in care de puterea mintii tale depinde fiecare pas spre succes, descarcarea emotionala nu este o optiune. Daca o explozie comportamentala poate cauza pierderea  concentrarii, atunci ce efecte va avea implozia iminenta? Iata subiectul celui mai recent film despre povestea unui campion in tenis, suedezul Bjorn Borg.

Borg Vs. McEnroe

Bjorn Borg era campionul turneului Wimbledon de 4 ani la rand iar in 1980 urma sa lupte pentru cel de-al 5-lea trofeu. Tensiunea era inimaginabila, mai ales ca „toti doreau ceva de la Borg”, asa cum se mentioneaza la un moment dat in film. In ciuda faptului ca ceea ce-l adusese pe sportiv la nivelul succesului era controlul sau mental extraordinar (era o „masinarie”), Borg se afla acum in pragul colapsului emotional.

In cealalta tabara, McEnroe era cunoscut pentru lipsa sa de cenzura. Rebelul turneului era o tornada ambulanta iar atitudinea sa agresiva aducea huiduielile publicului si antipatia jurnalistilor, la fiecare meci.

Care dintre ei castiga Wimbledon in 1980? Nu trisa, lasa-l pe unchiu’ Google deoparte.

Impresie generala – chiar si o habarnista intr-ale sportului ca mine va aprecia povestea

Ambele personaje sunt conturate psihologic impecabil iar faptul ca pelicula cerceteaza atat de adanc in istoria personala a fiecaruia, motivandu-i alegerile si pattern-ul comportamental, face din acest film o capodopera.

Pe de-o parte, maiestria cu care este creionat personaj Bjorn Borg in contrast cu el insusi, cand era tanar, este fabuloasa: McEnroe nu este decat o copie a copilului problematic Bjorn Borg, interpretat chiar de fiul acestuia, Leo. Poate din acest motiv, McEnroe si Borg au legat o prietenie stransa, dincolo de meciuri. Borg este lipsit si emotii si adanc inradacinat intr-o rutina cu rol de ritual: alege intotdeauna acelasi hotel, aceeasi camera, pastreaza temperatura camerei scazuta inainte de meci pentru ca pulsul sa-i scada la 50, cu o seara inainte calca pe rachetele racordate la maximum pentru a le testa iar picioarele sale nu ating niciodata linia terenului, pentru ca aduce ghinion. O astfel de rigiditate nu poate fi decat bomba cu ceas a unui sportiv perfectionist pe care actorul suedez Sverrir Gudnason il interpreteaza cu credibilitate.

Pe de alta parte, Shia LaBoeuf il joaca magistral pe McEnroe, care ar putea foarte bine sa dea numele unui uragan (cu conditia sa depaseasca in intensitate furtuna primarului Firea, pentru a-si merita denumirea). Tumultul emotional la fel de intens ca al lui Borg este redat expansiv, in contrast cu acesta. Agresivitatea rezultata din asteptarile colosale pe care ceilalti le au de la el il fac pe McEnroe sa para antipatic, pana cand, la finalul filmului, reversi un val de empatie neasteptat asupra personajului. Cred ca dupa acest film, imi va fi rusine sa-i mai spun „Salata de Boeuf” acestui actor, e prea bun pentru a fi luat in deradere, chiar daca are un nume de mancare. PS: carliontii personajului sunt chiar parul natural al actorului, care si-a lasat cositele lungi de dragul peliculei.

Am apreciat si faptul ca, in ideea de a investi forta si concentrare intr-un mesaj unitar al filmului, fara distrageri spre intrigi secundare, Borg vs. McEnroe nu mentioneaza monstruoasa dependenta de cocaina cu care sportivul suedez s-a luptat si care, se zice, ca a dus la pierderea celui de-al saselea titlu Wimbledon pe care l-ar fi putut castiga.

Regia, semnata de Janus Metz Pedersen, este atat de fermecatoare incat ping-pong-ul de flashback-uri ale fiecarui personaj este excelent slefuit pentru a puncta caracteristicile-cheie ale celor doi jucatori. Doza de suspans alterneaza cu doza de entuziasm iar filmul este construit astfel incat sa-ti induca o anumita impresie, de care te vei convinge tu daca e corecta sau nu. Cert este ca regizorul impleteste povestea de incepe ca una clasica, cu un personaj bun si altul rau, insa la final iti dai seama ca in fiecare din ei, exista o latura pozitiva si una intunecata iar perspectiva umana din care sunt prezentati, dincolo de performantele sportive, este ceea i-a tinuit in istorie ca mari personalitati ale tenisului.

Singurul lucru pe care il am de reprosat filmului este ca iti da de inteles, desi nu explicit, ca prietena lui Borg era suedeza, desi in realitate ea era romanca si o chema Mariana Simionescu. In completarea productiei, femeia a declarat ca Borg a ramas dragostea vietii ei, chiar daca au divortat dupa 4 ani de casnicie.

Bjorn Borg s-a retras la doar 26 de ani din tenis, dupa pierderea monumentala la Wimbledon din 1981, insa a ramas o figura emblematica a sportului alb si o prezenta constanta in fashion-ul suedez, brand-ul lui fiind depasit doar de Calvin Kline in Suedia.

Ca sa n-o mai lungesc, fugi si vezi filmul, e pur si simplu genial.

 

 

 

 

 

 

Comments

comments

One thought on “Borg Vs. McEnroe – cealalta fata a succesului si cine a fost Bjorn Borg”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.