Dacă ai crescut cu ProTV-ul anilor 2000, când într-o seară puteai vedea un thriller, un SF, o aventură și o poveste de dragoste toate în același film, atunci am găsit pentru tine o mașină a timpului. Nu eu am formulat-o cel mai bine, ci prietena mea Angela, care a rezumat perfect experiența: „E fix genul de film pe care îl vedeai pe vremuri la ProTV.” Și poate tocmai de aceea Disclosure Day mi s-a părut atât de special. Într-o epocă în care multe blockbustere sunt preocupate să fie cool, cinice sau excesiv de complicate, Spielberg livrează un film care îndrăznește să fie aventuros old school style.
Disclosure Day
În noul SF regizat de Steven Spielberg, lumea se apropie de momentul în care unul dintre cele mai mari secrete din istoria omenirii riscă să fie dezvăluit.
Povestea urmărește două fire narative care se intersectează spectaculos. Margaret Fairchild, o prezentatoare meteo interpretată de Emily Blunt, începe să experimenteze fenomene inexplicabile care par să aibă legătură cu o prezență extraterestră. În paralel, Daniel Kellner, un specialist în securitate cibernetică interpretat de Josh O’Connor, descoperă dovezi că o corporație influentă ascunde de decenii informații despre contactele cu alte forme de viață. În timp ce adevărul începe să iasă la suprafață, cei doi sunt atrași într-o cursă care poate schimba lumea.
Impresie generală
Ce mi-a plăcut cel mai mult la Disclosure Day este că nu încearcă să fie următorul mare film SF întunecat despre sfârșitul lumii. În schimb, este un film despre curiozitate. Despre speranță. Despre dorința de a privi spre cer și de a crede că există ceva mai mare decât noi. Și da, exact aici se simte mâna lui Spielberg.
După mai bine de cincizeci de ani de carieră, omul care ne-a dat E.T., Jurassic Park, Jaws, Schindler’s List și Close Encounters of the Third Kind demonstrează încă o dată că știe să transforme uimirea într-un personaj în sine. Steven Spielberg a declarat chiar că filmul reprezintă într-un fel o continuare spirituală a fascinației sale pentru fenomenul extraterestru și pentru întrebările pe care acesta le ridică despre umanitate.
Filmul este scris de David Koepp, colaborator vechi al lui Spielberg și omul din spatele unor scenarii precum Jurassic Park, War of the Worlds sau Mission: Impossible. Iar experiența lui se vede în modul în care construiește misterul și tensiunea. Mi-a plăcut enorm și distribuția. Emily Blunt este fantastică în rolul unei femei obișnuite care ajunge în mijlocul unor evenimente extraordinare. Josh O’Connor reușește să transforme un personaj foarte tehnic într-un protagonist accesibil și uman. Iar aparițiile lui Colin Firth și Colman Domingo ridică și mai mult nivelul filmului.
Un capitol separat merită muzica. Coloana sonoră este compusă de legendarul John Williams, aflat la a 30-a colaborare cu Spielberg. Muzica nu doar însoțește filmul, ci îi amplifică emoțiile și misterul. Sunt secvențe în care poate nu înțelegi toate implicațiile tehnice ale poveștii, dar muzica îți spune exact ce trebuie să simți.
Mai există ceva ce apreciez enorm: filmul nu râde de ideea de speranță. În cinematograful actual, asta a devenit aproape un act de curaj. Disclosure Day vorbește despre adevăr, empatie și capacitatea oamenilor de a colabora într-un moment critic. Poate că pare demodat pentru unii. Pentru mine a fost revigorant.
Fun facts pentru cinefili:
- Filmul a fost filmat în New York, New Jersey și Atlanta sub numele de producție „Non-View”.
- Inițial trebuia lansat mai devreme, dar premiera a fost mutată pentru vara lui 2026.
- Fostul președinte american Barack Obama a făcut o vizită-surpriză pe platou, moment despre care actorii au spus că a fost „ireal”.
Disclosure Day mi-a amintit de o specie de blockbuster pe care aproape o credeam dispărută. Iar pentru mine, asta e unul dintre cele mai frumoase complimente pe care le poate primi un film.