• Personaje principale: Dana (Judith State) si Andrei (Cristian Popa)
  • Regizor: Marius Olteanu
  • Casa de distributie: Transilvania Film
  • Durata: 96 minute
  • Lansare in Romania: 27.09.2019

Imi plac filmele romanesti pentru ca surprind esenta noastra aproape de fiecare data: sunt ca un roman deprimat, lalait si pasiv agresiv, care mananca multa ciorba, dar care ascunde insa o poveste de viata impresionanta. Trebuie doar sa ai rabdare sa o descoperi. Filmul romanesc Monstri nu se abate cu mult de la acest tipar – se misca alene, iti pune rabdarea la incercare, dar atunci cand prinzi firul epic, actiunea te marcheaza, iti strapunge zona de confort si, totusi, o admiri pentru firescul ei, pentru gradul de intimitate pe care ti-l ofera si pentru jocul actoricesc excelent, pentru care simti valul de empatie dinainte sa te prinzi care e subiectul filmului (cine e lalaita acum?).

Filmul romanesc Monstri

Dana si Andrei sunt doua personaje aparent fara nicio legatura, marcate de propriile drame personale, pe care si le alimenteaza constant prin deciziile pe care le iau voluntar.

Insa incapatanarea cu care raman intr-o zona gri, din care nimic bun si nimic rau nu iese, ii consuma pe interior si trezesc la viata monstri.

Impresie generala – mi-a placut mult

Am auzit din multe surse ca secretul succesului in scris este sa redai dialogurile fix asa cum sunt ele in realitate, sa nu le stirbesti din firesc, sa lasi expresiile colocviale sa se desfasoare fara cenzura si sa permiti emotionalului sa fie emotional, fara formalitate. Si cred ca cel mai mare merit, cand vorbim de filmul romanesc Monstri, este ca bifeaza aceste lucruri, fara efort. Scenaristul si regizorul Marius Olteanu reda o bucatica din viata autentic si necenzurat, intr-un stil mai taraganat decat ai avea chef dupa o zi de munca, dar care totusi te prinde.

Judith State, care a intrat in distributie cu doar doua zile de inceperea proiectului, joaca cu maiestrie personajul consumat de angoase, care a incetat de mult timp sa traiasca, careia ii e mai bine cu raul decat fara rau. Pe de alta parte, Cristian Popa, un alt actor mai putin cunoscut dar cu la fel de mult talent, da viata unui Andrei care ar putea fi, cu usurinta, si un Gabriel, si un Paul, si un Dan, pentru ca profilul personajului este larg regasit pe toate strazile – orice este mai bine decat sa recunosti cine esti tu cu adevarat.

Mi-au placut mult dialogurile, acuratetea cu care au fost creionate personajele ca profile psihologice si secventele pline de “romanisme”, care aduc a miere si fiere, in acelasi timp. Conflictul apare mult mai tarziu ca in alte filme romanesti, dar merita asteptat. Dovada si premiile internationale ale peliculei.

Cu siguranta, secventa mea preferata este o scena din casa bunicii, cand Dana ii expune fara amanunte batranei motivul pentru care ea nu isi doreste copii. Era timpul ca macar un personaj, daca nu un om real, sa inchida gura unui bully, fie el si din familie, care te preseaza ce sa faci cu viata ta. Doamne, ce satisfacuta m-am simtit la scena aia!

In final, as spune ca merita sa ai rabdare si sa parcurgi jumatatea filmului ca sa ajungi la inima conflictului, ca apoi sa parcurgi cu empatie calatoria celor doi protagonisti, impreuna cu ei, spre un final care te lasa pe tine sa decizi ce e de facut. Daca mi-a placut filmul? Mi-a placut foarte mult.

Vizionare placuta!

Comments

comments

One thought on “Filmul romanesc Monstri – Coplesitor. Transant. Firesc”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.