- Personaje principale: Andy (Charlie Day) si Strickland (Ice Cube)
- Regizor: Richie Keen
- Casa de distributie: Freeman Entertainment
- Durata: 90 minute
- Lansare in Romania:24 februarie
De cele mai multe ori, trailerele arata filmul mai misto decat e. Ei, uite ca la Fist Fight treaba sta fix invers: vede omu’ trailerul, isi zice “ba, vorba Robotilor, e ca o flegma intr-un lac, degeaba, dar e pauza la meciu’ de box de pe Eurosport asa ca hai sa vad si eu cum se bat doi profi”. Si ajungi la cinema, la Fist Fight si-ti dai seama ca e o comedie mult mai buna decat aveai tu impresia. Una din care n-o sa iesi mai destept, dar o sa iesi cu-o dispozitie mai buna ca sa iti deschizi mintea spre lucruri destepte.
Fist Fight
Fist Fight ii prezinta pe Andy si Strickland, doi profi dintr-un liceu american, in ultima zi de scoala, cand elevii sunt pusi pe farse. Primul e painea lui Dumnezeu, un nene la locul lui, nitel fricos daca nu chiar las iar celalalt e o matahala de profesor cu temperament coleric si cu o slabiciune pentru topoare. Poate e timpul sa te apuci si tu de sala, daca ti-e frica atunci cand il vezi pe ecran.
Dintr-una intr-alta, Andy ajunge sa-l frece la melodie pe Strickland, personajul lui Ice Cube, iar acesta decide sa-i dea o mama de bataie, dupa ore. Ce se alege de cei doi si cum se termina toata treaba, uite o intriga ce merita urmarita. Serios.
Impresie generala – un exercitiu sanatos de-a lua la misto lucrurile in care crezi
Misto-urile sunt un lucru sanatos. Face bine la capatana sa nu te iei chiar atat de mult in serios, altfel de fiecare data cand cineva o faca misto de un lucru in care crezi, o sa ajungi o miniatura a ISIS si o sa-l bombardezi fizic sau psihic. Dar uite ca vine Fist Fight si-ti ia la misto si principiile despre violenta si parerile despre droguri, impresiile despre profesori perspectiva asupra educatiei si inca vreo cateva lucruri care-n mintea ta sunt cam sfinte si te cam doare inima sa le vezi terfelite. Stiu ce zic, mama e invatatoare.
Dar apoi, cand faci pactul cu filmul ca totul e fictiune iar lucrurile sunt pe dos tocmai ca sa accentueze cat de gresit e ca ele sa fie asa, atunci parca aluneca mai bine floricica pe gat iar Fist Fight incepe sa fie tare. Cam asta face Fist Fight si-o face foarte bine, astfel incat nimeni sa nu iasa din sala ofuscat, chiar daca e genul de film fucked up.
In alta ordine de idei, sunt si glume bune si mai putin bune. Pe mine ce m-a enervat un pic e ca Ice Cube are acelasi rol in toate filmele, fara pic de variatii de interpretare, dar nu-i bai, ca-i sade bine.
Acestea fiind spuse, eu zic sa-i dai o sansa, sa te pregatesti de-o ora si jumatate intensa si amuzanta, fara pretentii de Oscar, si-apoi sa iesi de acolo destins. Ca pentru asta-s filmele cu licee americane.