• Personaje principale: Shazam (Zachary Levi/ Asher Angel) si Freddy (Jack Grazer)
  • Regizor: David F. Sandberg
  • Casa de distributie: Vertical
  • Durata: 131 minute
  • Lansare in Romania: 5 aprilie 2019

De la DC, eu pe Superman am un mic crush, cu toate ca mustacioara lui, pana corbului, mi-a cam taiat macaroana in ultima vreme. De la domnul Shazam nu asteptam nimic, dar uite-ma dupa finalul filmului mai incantata decat de orice film DC pe care l-am vazut pana acum, punand la socoteala si Wonder Woman.

Dupa impresiile de pe blogul lui Malaezu si sprijinul venit din partea CineAmator in apararea taberei mele, am ajuns la o concluzie: ori iubesti Shazam, ori il urasti. Nu exista cale de mijloc.

Shazam

Billy Batson e un adolescent institutionalizat, intr-o constanta cautare a mamei sale biologice. Cand se muta intr-un camin unde familia incepe sa prinda contur, viata lui se schimba radical. Asta si pentru ca este facut supererou fara voia lui iar atunci cand prinde puteri magice, isi schimba fizicul intr-un adult cu patratele.

Insa viata de adult si de supererou deopotriva se dovedeste a fi mult mai provocatoare decat se astepta Billy. Este nevoit sa lupte cu un villain sustinut de demoni. Si ca sa existe maximul de corectitudine politica, acest villain aproximativ chior completeaza personajele schioape, afro-americane, asiatice, hispanice si grase. Noroc ca unde-s multi, puterea creste.

Impresie generala – emotionant, amuzant si cu o poveste foarte buna

Nu am avut vreodata o pasiune pentru supereroi, asa ca filmele de gen ar trebui sa aiba niste efecte foarte tari ca sa ma prinda. Culmea, Shazam nu mi se pare ca a rupt la capitolul asta, cu toate ca e preferabil sa-l vezi la IMAX din Afi Cotroceni. Shazam m-a cucerit cu povestea lui. E povestea mea preferata din tot universul DC.

Switch-ul intre adolescent si adolescent prizonier in corpul unui matur produce o multime de situatii super amuzante. E drept ca unele scene n-ar trebui sa produca ras dar eu m-am prapadit atunci cand un batran imbracat intr-o roba ce aducea a sutana ii spune unui adolescent: “Pune mana pe toiagul meu si spune-mi numele”.

Atmosfera si personajele filmului mi s-au parut un mix intre Stranger Things si Captain Planet si mi-au placut toate trimiterile la pop culture. E un film pe care generatia mea l-ar urmari cu placere. Dincolo de a propos-urile facute la Harry Potter, Superman si Batman, se croieste mesajul ca familia este cel mai important lucru din lume iar modul cum acesta este subliniat la final…eu m-am cam topit. Cred ca doar la Bob’s Burger m-am mai uitat cu atat drag la o familie de pe ecran. Darla, as vrea sa te adopt!

Singura chestie cu care n-am fost prea de acord (spoiler alert!) e ideea ca transforma personajelor in supereroi nu se poate face decat daca acesti supereroi arata ca niste fotomodele apoi. Ca si cum doar daca esti giugiuc de frumusel poti produce o schimbare in bine. Mie mi-ar fi placut ca personajele sa-si fi pastrat mai mult din caracteristicile lor definitorii si in varianta lor de supereroi: daca-s grasi, sa se reflecte ideea e ca si grasii pot schimba lumea. Daca-s ologi, sa fie un supererou olog cu puteri compensatorii.

In final, nu uita ca Shazam are 2 credit scenes, asa ca nu te grabi sa iesi din sala de cinema. Sper sa fii in tabara mea, dupa ce-l vei vedea si tu. Vizionare placuta!

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.