
Există filme bune, filme wow și apoi există Sirat, un film care nu doar că nu se uită, ci se trăiește visceral. Un film ca o revelație dureroasă. A fost prezentat la Festivalul de Film de la Cannes și a ridicat sala în picioare și sufletul din confort. Este genul de film care te obligă să-l simți, nu să-l înțelegi cu mintea.
Sirat înseamnă, în arabă, podul care leagă paradisul de iad, mai subţire decât un fir de păr şi mai tăios decât o sabie. Vei vedea de ce are acest nume!
Sirat
„Sirat” este greu de descris. Atmosfera amintește de Mad Max, dar fără arme și motoare, doar cu oameni goliti de speranță, rătăcind într-un pustiu metaforic al propriei umanități. Totul e intens. Brutal. Frumos în mod dureros.
În același timp, impactul emoțional e similar cu Climax, dacă ai văzut filmul lui Gaspar Noé, știi că nu e pentru oameni sensibili. Aici, însă, șocul nu vine doar din violență sau delir vizual, ci din adevărul necosmetizat, pus pe ecran fără menajamente. Fiecare imagine e o rană care nu se închide ușor.
Impresie generala
Ce face „Sirat” unic este faptul că muzica e tratată ca un personaj principal. Nu sunet de fundal, nu acompaniament, ci ghid emoțional. Te trage, te înalță, te zdrobește. Iar faptul că DJ-ul responsabil de acest univers sonor va fi în Control pe 26 noiembrie, într-un eveniment dedicat imediat după lansare, este un gest perfect, ca și cum filmul continuă în realitate.
Dacă ai ocazia să vezi filmul și apoi să mergi la evenimentul sonor, fă-o.
O să-ţi fac o mărturisire. Eu am venit pentru că era un film în spaniolă. Ceea ce, pentru mine, e întotdeauna un trigger. Ghici ce? Este un film care nu putea fi făcut în altă limbă. Spaniola nu este doar vorbită. E simțită. E scuipată. E plânsă. E arsă. Bubuie!
Cred cu sinceritate că este unul dintre cele mai puternice filme pe care le-am văzut în viață. Este acel gen de peliculă rară, pe care o porți cu tine, nu pentru că vrei, ci pentru că a lăsat o urmă. Nu e un film pentru toți. Dar e un film pentru cei care vor mai mult de la cinema decât popcorn și efecte vizuale.
Pentru intensitatea vizuală și sonoră a lui Sirat, un cinema cu dotări serioase este absolut necesar. Văzut într-o sală Cinema City cu proiecție impecabilă, cu sunet care îți vibrează până-n stern, filmul devine o experiență completă. Asa ca daca-l vezi, fa-o cum trebuie.
